joi, 27 ianuarie 2011

Never let me go.


Cămaşa ei se scurse lin pe jos
-O pată de piersic catifelat...
În abur,
'Şi bea cafeaua lungă
Sorbind, cu ochii albi ca noaptea.
Pe pieptul ei,
eu desenez
un lac de vise -răsărit de soare;
o carte şi-un poem de noapte
o seară şi-un roman însângerat.
Iubito,
pe pieptu-ţi fraged
Ţi-am scris cu sânge
un război.

Cu mâinile-i frivole de plutoniu
Mă strânge-n palme;
Eu o strâng la piept.
Şi calde, labele picioarelor
Mângâie-o clapă
de pe-un pian
Nevăzut, cântec de drag
În sânii ei eu mă contrag
Scrisoare la maşina de cusut,
cârpit organul mi se zbuciumă
-Inimă- iubito
Eu te chem.






Un comentariu:

Scuzati deranjul! Toate criticile, intrebarile, parerile, noutatile, dorintele, cerintele, urarile, cantecele, amintirile sau ce va trece dumneavoastra prin cap dupa o partida de blog, puteti scrie aici. Incerc sa raspund cat de rapid pot...