Frumoase mâni, cu albul vostru cadaveric
îmi prindeţi inima-mi zbuciumândă im pălmile reci.
Se zbate, împroşcând cu sânge purul alb
neprihănite, frumoase mâni,
nu va temeţi de chistul întunecării mele ?
Cum azi zvâcneşte vena, aşa odată
pulsânde buzele tale vor destrăma cenuşa
spintecată din cadavrul meu.
Şi încă lacrimi se vor scurge să ardă răceala morţii voastre
Fragede mâini,
Cum mă cuprindeţi astăzi în îmbrăţişarea caldă
aşa să-mi înveliţi şi oasele-n flori de mucegai...
Inspired by Lucian Blaga's "Frumoasele mâni".
Trupul lui rămâne doar un contur în asfinţit, îngropat de liniştea sufocantă de vară târzie... şi e târziu şi totul se îngroapă în amurg.
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere